Von „Horea" zu „Hans". Irrungen und Wirrungen der Securitate Rumäniens im Spiegel zweier Akten
12. Oktober 2014
Wilfried Heller
Volumul de faţă, intitulat De la „Horea" la „Hans". Erori dintr-o înţelegere greşită şi încurcături ale Securităţii din România reflectate în două dosare, realizat de prof. Wilfried Heller de la Universitatea din Göttingen, descrie o serie de aspecte neplăcute, alături de altele pozitive, pe care autorul le-a trăit în cursul a două stagii de documentare privind studiul geografic al agriculturii şi procesul de urbanizare în mediul rural din România. Acesta a fost oaspetele Institutului de Geografie din Bucureşti, cu mici întreruperi, în perioada martie 1972-ianuarie 1975 şi aprilie-august 1989, când i s-au întocmit două dosare la securitate, primul intitulat „Horea", iar al doilea „Hans". Autorul a ales România datorită ecoului pozitiv pe care ţara noastră l-a câştigat prin neparticiparea la invazia Cehoslovaciei în 1968, prin reluarea relaţiilor diplomatice cu fosta R.F. Germania în 1967, prin prezenţa a circa 400000 de etnici germani, care nu numai că nu au fost expulzaţi după cel de-al II-lea Război Mondial, dar au beneficiat de numeroase drepturi culturale şi nu în ultimul rând pentru că România era într-un semnificativ avânt economic.
În urma consultărilor cu câţiva geografi germani, care cunoşteau România, între care şi prof. Carl Troll din Bonn, autorul şi-a fixat ca temă de cercetare schimbările survenite în spaţiul rural din România sub influenţa urbanizării şi a colectivizării agriculturii, studiu finanţat de Societatea Germană de Cercetare. De asemenea, i-a fost recomandat să ceară sprijinul Institutului de Geografie şi al Laboratorului de Sociologie ale Academiei Române, fapt ce s-a realizat foarte favorabil prin bunăvoinţa conducerii acestor instituţii, respectiv dr. Horia Grumăzescu şi dr. Virgil Constantinescu, precum şi a cercetătorilor din domeniile respective. Venit la Bucureşti a căutat să se documenteze din lucrările publicate, să strângă date statistice şi să facă o serie de călătorii în diferite regiuni care prezentau interes temei propuse, între care împrejurimile municipiului Piteşti, unde a fost însoţit de cercetătorii dr. Ion Băcănaru şi Aurelia Barco şi în jurul municipiului Bucureşti (cu dr. Ion Iordan), peste tot făcând fotografii şi discutând cu localnicii, întrucât a învăţat şi limba română la Universitatea din Göttingen. De asemenea, a mai făcut călătorii de documentare şi la Facultatea de Geografie din Iaşi şi la Facultatea de Sociologie din Cluj-Napoca. În toată perioada de documentare autorul afirmă că a fost sprijinit de cei cu care a venit în contact şi a găsit o atmosferă foarte agreabilă.
Din păcate, unii cercetători şi cadre didactice s-au dovedit a fi informatori ai Securităţii şi din exces de zel au raportat că prof. Heller strângea date cu caracter secret pentru a le transmite în Germania, deci ar fi spion, fapt ce a declanşat supravegherea permanentă şi făţişă în toată perioada când s-a aflat în România ca şi controale amănunţite la graniţă, negăsindu-se niciodată nimic compromiţător. Aceşti informatori numiţi şi „surse" au fost trecuţi în volum cu pseudonime, cum ar fi Dan Z. sau nume de cod „Cornel", apoi „Mircea" – fratele lui „Cornel", „Dumitrescu", „Hans Müller", „Otto". Altor persoane li s-a cerut să predea rapoarte despre discuţiile purtate şi despre vizitele efectuate prin ţară, care s-au semnat atât cu numele adevărat cât şi cu numele de cod „Ion", „Banu", „Nicoleta", „Dorel" şi „Ionescu", rapoarte care respectau adevărul şi nu îl incriminează cu nimic pe autor..
În schimb, cei care au fost corecţi în informaţiile date sunt trecuţi cu numele întreg, specificându-se perioada când l-au însoţit şi ce fel de activitate au desfăşurat. Totodată, sunt menţionaţi şi cercetătorii de alte specialităţi cu care a avut scurte discuţii colegiale, ca Petre Gâştescu, Basarab Driga, Şerban Dragomirescu, Sorina Vlad, Mircea Buza etc. Astfel, Ion Băcănaru a arătat că tema prof. Heller este actuală şi indicată, prezentând corect dezvoltarea spaţiului rural al României, iar datele folosite nu sunt secrete. Dintre aceştia unii au suferit chiar persecuţii, între care se numără Aurelia Barco şi prof. Virgil Constantinescu, directorul Laboratorului de Sociologie etc. Întrucât după 1989 a fost posibilă studierea dosarului personal, autorul a cerut şi a obţinut de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în 2012 cele două dosare, pe baza cărora a scris şi publicat volumul de faţă. Acesta se remarcă prin multă obiectivitate, un stil sobru şi captivant, fără resentimente şi critici la adresa nimănui, deoarece autorul ştia că acest lucru era o practică a sistemului din fostul lagăr socialist.
Volumul este ilustrat cu 48 de fotografii color din regiunile prin care a trecut, călătorind practic cu maşina personală prin toată ţara şi surprinzând cele mai caracteristice imagini cu sate, oraşe, activităţi agricole şi pastorale, peisaje, ocupaţii, obiceiuri etc. Totodată, sunt anexate şi trei facsimile din dosarul „Horea" încheiat în 22 octombrie 1977, reprezentând coperta şi două adrese cu ordinul de control la vama din judeţul Bihor. În referinţele bibliografice sunt trecute opt articole ale autorului privind dezvoltarea rurală şi urbanizarea din România, publicate în diferite reviste geografice din Germania şi un volum special privind disparităţile regionale şi urbanizarea în Grecia şi România la Universitatea din Göttingen.
În concluzie, prin acest volum prof. Wilfried Heller a vrut să prezinte şi apectele nevăzute şi neplăcute, dar oarecum intuite, ale demersului său de bună credinţă de a face cercetări geografice într-o ţară cu alt sistem social, având asigurarea că în final aspectele pozitive, lucrările publicate şi colaborarea cu majoritatea geografilor români vor rămâne definitorii în prezent şi viitor. De altfel, autorul a efectuat numeroase vizite în România, atât singur, cât şi cu soţia sa, a condus excursii cu studenţii şi a participat la o serie de simpozioane de geografie organizate în România.
Mircea Buza, Revista Geografica, Bd. XIX-XXI, 2012-2014, S. 148-149
Heller, Wilfried, Von „Horea" zu „Hans". Irrungen und Wirrungen der Securitate Rumäniens im Spiegel zweier Akten, Schiller Verlag, Hermannstadt-Bonn, 2014, 127 p., 3 fig., 48 foto, 42 referinţe bibliografice.
weiterführende Links
« Wie Häuser, Straßen und Stadtviertel Geschichte(n) erzählen