Sibiu von Hermann Fabini, Alida Fabini
Portretul unui oras din Transilvania

Kategorie: Bücher
Seiten / Format: 155 S.; gebundene Ausgabe
Erscheinungsjahr: 2017
Verlag: Hermannstadt, Honterus
Sprache: Rumänisch
ISBN: 9786068573793

S-a nascut în 1938, iar scoala a facut-o în multe locuri, dupa cum spune chiar el. A trecut prin Sighisoara, Busteni, Brasov, Medias, iar arhitectura a studiat-o la Institutul Ion Mincu din Bucuresti. A fost repartizat la cerere la Medias, unde vreme de sase ani a fost arhitect sef. În '68 s-a mutat în Sibiu pentru a prelua serviciul tehnic al Bisericii Evanghelice, urmând ca din 1971 sa lucreze la Directia Monumentelor Istorice, la proiecte mari de restaurare, precum Biserica Neagra din Brasov, casa Schuller din Medias, dar si primaria veche din Sibiu.

A ales arhitectura dupa ce a fost în Bucuresti pe când era doar un elev si a vazut o expozitie de proiecte pe strada, dar a contribuit si faptul ca unul dintre bunici a avut aceasta profesie.

"Dupa terminarea facultatii am vrut sa lucrez în urbanism, dar mi-am dat seama ca în situatia politica de atunci, posibilitatea de a face proiecte conform eticii profesionale era foarte limitata. În restaurare puteai sa lucrezi mult mai liber si de asta am ales sa fac asta. Aproape 50 de ani am lucrat în acest domeniu, m-am ocupat de restaurare si documentare a monumentului istoric. Acum m-am gândit sa pun pe hârtie aceste tehnici utile de restaurare în speranta ca aceasta arhiva care s-a adunat în cei 50 de ani de munca sa fie de folos si accesibila pentru cineva, cândva", spune arhitectul.

Restaurarea, principala prioritate

În Sibiu a lucrat la diferite obiective, primul proiect mare fiind restaurarea primariei vechi (anii '72-'73).

"Acolo am lucrat vreo 16 ani si am învatat foarte multe. Am lucrat si la fatada Palatului Brukenthal, apoi am facut reconstructia unui turnulet al Bisericii romano-catolice din Piata Mare, a urmat Casa Luxemburg, dar si cladirea în care e astazi Forumul German sau actualul restaurant Max. O alta lucrare care mi-a placut a fost deschiderea arcadei de la Muzeul de Farmacie, undeva prin '72", povesteste arhitectul.

Desi s-a ocupat si de proiecte industriale, precum Rud-Ketten si LuPP, din Germania, sau de Takata din Sibiu, prioritatea sa a fost aceea de restaurare a monumentelor.

În '86 s-a luptat pentru pastrarea Cazarmei 90, dar dupa venirea lui Ceausescu în oras, acesta a decis demolarea.

"M-am luptat pentru mentinerea Cazarmei 90, tin minte ca atunci când a venit Ceausescu a fost instalata o tribuna în fata hotelului Continental si se vedea frumos Cazarma, dar lui nu i-a placut si a facut cunoscuta lui miscare cu mâna, pentru a disparea. M-am împotrivit, pentru ca acea cladire se putea restaura foarte bine, se putea face un lucru exceptional acolo. Am fost si în audienta la Ministrul Culturii de atunci, care a spus ca întelege dorinta mea, dar în situatia data nu avea ce face. Iar în '87 s-a demolat".

Arhitectul a cunoscut si viata politica, iar în 2000, fiind în pensie a acceptat candidatura la Senat. Patru ani a fost senator, o perioada pe care o descrie scurt ca fiind o experienta interesanta.

"Am avut anumite prioritati, am fost în comisia de administratie locala si am luptat împotriva unui proiect la Sighisoara care nu era deloc bun, iar pâna la urma s-a si renuntat la aceea idee. Am avut interventii si în cazul retrocedarii tablourilor care erau în Muzeul National din Bucuresti catre Brukenthal, dar si în privinta soselei ocolitoare a Sibiului".

"Trebuie sa ne luptam"

Dupa o experienta de 50 de ani, arhitectul poate spune cu certitudine câteva lucruri.

"Arhitectura este cadrul care realizeaza o societate, adica se auto-reprezinta. Este greu sa minti în arhitectura. Jumatate din experienta mea a avut loc înainte de '89, iar restul dupa. Societatea actuala are anumite deficiente, eu m-am ocupat foarte mult de biserici fortificate, cetati bisericesti si potential exista, dar în restaurare trebuie pastrata substanta originala. Un monument istoric are un mesaj si trebuie atentie pentru a fi valorificat. Am fost de curând la Feldioara si am vazut ca se foloseste beton în nestire si se reconstruiesc ziduri si se fac constructii noi în aceste cetati, care ca ruine au alta atmosfera si alt mesaj. Avem un peisaj cultural foarte valoros în Transilvania si trebuie sa ne luptam pentru mentinerea lui".

Mesajul "preluat" de Iohannis

De-a lungul timpului, arhitectul a scris mai multe carti, iar într-una din acestea face un portret al orasului. Ion Caramitru, fost ministru al Culturii la acea vreme, a scris câteva vorbe, printre care regasim si o sintagma pe care presedintele Iohannis a transformat-o în slogan de campanie si anume "bucuria lucrului bine facut".

"Probabil de aici s-a inspirat, nu stiu ce sa zic. Oricum, Ion Caramitru a fost un ministru care s-a ocupat mult de Sibiu, dar nu i-au fost recunoscute niciodata meritele".

Arhitectul spune ca nu îl tenteaza deloc ideea de a pleca din Sibiu, desi Germania îi este foarte familiara, iar cei trei copiii ai sai locuiesc acolo.

"Nu vreau sa plec, nu am vrut niciodata sa ma mut de aici. Acum ma preocupa biroul de arhitectura de aici si fundatia de care ma ocup, Patrimonium Saxonicum, care se ocupa de protectia patrimoniului sasesc din Transilvania. Ma bucur de momentele în care copiii si nepotii vin în tara, dar eu nu mai plec de aici"

Turnul Sfatului

0 Shares Tweet0 Pins